Monografie

Satul Mândreşti s-a întemeiat pe partea de est, sud-est a moşiei Călugăreni în perioada 1843-1845. la 12 noiembrie 1843, căminarul Costache Ciolac a cumpărat 1005 fălci (cca 1500 ha) din moşia Călugăreni, cu 8.500 galbeni olando-împărăteşti blanci de la paharnicul Alecu Paraschiva, … a făcut o slobozie pe care s-au adunat oamenii[1]. În 1845 aici este menţionată o aşezare de sine stătătoare cu numele Slobozia-Călugăreni cu 21 locuitori[2].

În jurul anului 1853 satul este menţionat cu numele Slobozia Călugăreni sau Slobozia Clucerului; în 1860, cu numele Slobozia Călugăreni sau Mândreşti. Din 1887 aşezarea este menţionată cu numele Mândreştii, şi, sau Slobozia Călugăreni, în 1896 şi apoi numai cu numele Mândreştii, din 1904.

Moşia satului Mândreşti a fost mărită cu circa 110 ha, pe care Costache Ciolac le-a cumpărat în 1851 şi 1857.

Moşia Mândreşti a rămas în stăpânirea familiei Ciolac până după reforma agrară din 1919-1922, când a fost diminuată cu suprafeţele ce au trecut în stăpânirea sătenilor.

Fiii lui Ion Ciolac, nepoţii lui Costache Ciolac, au vândut părţile lor de moşie rămase după împroprietărire: Nicu Ciolac a vândut locuitorilor, oprind pentru el 30 ha; Ecaterina, căsătorită cu St. John, a vândut 100 ha dentistului Gusta Dr. Lustgarten, care a cumpărat în moşia Mândreşti 240 ha; Adela, căsătorită Cherchez, a vândut 126,46 ha lui Gh. Arnăutu, 48 ha Ecaterinei şi Gh. Tufescu şi 42,72 ha Nataliei şi Dumitru Gheorghiu. Toate aceste părţi au intrat în proprietatea statului în 1949[3].

Numele satului Mândreşti este derivat de la antroponimul Mândru, la care s-a adăugat sufixul „-eşti”, dar nu putem preciza cine a fost acel Mândru; vechil pe moşie, primul locuitor al satului?

Cel dintâi locaş de biserică în satul Mândreşti a fost construit în anul 1884, din bârne de lemn având ctitor pe Ion Ciolac, stăpânul de atunci al moşiei. Un alt locaş de biserică cu ziduri din cărămidă, pe temelii de beton, prin contribuţia credincioşilor, locaş care s-a degradat foarte mult datorită terenului supus alunecării. În anul 2003 s-au turnat fundaţii pentru un nou locaş de biserică.

Şcoala din satul Mândreşti s-a înfiinţat la 23 august 1887[4] cu învăţătorul Dimitrie Ionescu, normalist, din Zvoriştea[5]. În 15 octombrie 1888 funcţiona aici ca învăţător pr. Teodorescu[6]. La 22 decembrie funcţiona învăţător I. T. Petrescu, în locul titularului[7]. Din 1890, şcoală judeţeană[8]. De la 1 ianuarie 1891 la şcoala Mândreşti funcţiona învăţătoarea Maria Teodorescu[9], care funcţiona aici şi în 1894[10].

Şcoala a funcţionat în casa săteanului Ioan Balaniuc, apoi în „conacul” lui Ion Ciolac, căruia i s-au făcut reparaţii şi îmbunătăţiri succesive. Şcoala a funcţionat cu clasele I-IV până în anul 1952, când devine şcoală cu clasele I-VII, apoi cu clasele I-VIII, din 1964. În anul 2005 a început construcţia unui local propriu pentru şcoală, cu fonduri de la Banca Mondială.

În perioada 1959-1967 în marginea de nord-vest a satului Mândreşti, numită Tudor Vladimirescu, a funcţionat o şcoală cu clasele I-IV, în casa unui sătean, la care a funcţionat ca învăţător Costaş Dumitru.